„E nevoie ca toată lumea să lase un pic tonul mai jos și să încercăm să facem un guvern”, a declarat vineri Sorin Grindeanu, președintele PSD. A venit cu un anunț concret: partidul este aproape de o majoritate parlamentară, iar dacă va fi nominalizat premier, o va prezenta public.
Declarația vine după luni de blocaj guvernamental și negocieri purtate simultan pe mai multe fronturi. Grindeanu a invocat votul fostului premier Vești — 189 de voturi în Parlament — ca reper: de atunci, prin protocoale de colaborare cu grupuri parlamentare mai mici, situația s-a îmbunătățit. Câte voturi are exact PSD acum? Un număr precis nu a dat. Și asta e detaliul care contează cel mai mult.
Cum arată, concret, ecuația parlamentară a PSD
Parlamentul României are 465 de membri. O majoritate simplă pentru învestitura guvernului înseamnă 233 de voturi. PSD deține, singur, în jur de 160 de mandate în cele două camere, ceea ce îl obligă la parteneriate. Protocoalele de colaborare cu grupuri mai mici sunt un instrument uzual în politica românească, dar și unul controversat tocmai pentru că angajamentele nu sunt mereu publice.
Aici intervine cerința UDMR, pe care Grindeanu a preluat-o și și-a însușit-o explicit: orice majoritate trebuie să fie vizibilă, asumată deschis, nu o adunătură de voturi anonime. „Nu pot să fac majorități ascunse și n-aș accepta să fac un lucru de acest tip”, a spus liderul PSD. Cerința de transparență nu e doar o poziție morală — e și o necesitate politică. Un vot sprijinit de angajamente nedeclarate public ar oferi opoziției muniție nelimitată.
Reacțiile: AUR pune condiții ferme, negocierile se complică
AUR a transmis un mesaj neambiguu. Dan Dungaciu a declarat răspicat: „Nu votăm niciun guvern Grindeanu dacă AUR nu este la guvernare, să fim foarte bine înțeleși.” Europarlamentarul Gheorghe Piperea a mers mai departe, susținând că, în absența unui acord cu formațiunea sa, „nu va exista un guvern”. Potrivit unor surse citate în presă, suveraniștii ar fi început propriile negocieri separate, căutând o poziție de forță înainte de orice înțelegere finală.
Problema e că PSD nu vrea AUR la guvernare, cel puțin nu în termenii pe care îi cere AUR. Grindeanu a spus anterior că o alianță directă nu e dezirabilă „cel puțin nu foarte curând.” Dacă AUR rămâne în afara ecuației, PSD trebuie să-și asigure voturile din alte surse — UDMR, reprezentanții minorităților, grupuri independente. Dacă AUR intră, prețul politic în relația cu partenerii europeni ar fi unul pe care PSD pare deocamdată refractar să îl plătească.
Ce se decide acum și de ce contează pentru fiecare român
Grindeanu a cerut ca toată lumea să lase deoparte „chestiunile populiste” — o formulare care surprinde, venind dinspre un partid acuzat frecvent că se bazează pe un astfel de discurs. Nu a precizat la ce anume se referă, dar contextul sugerează că a vizat pozițiile spectaculoase ale unor formațiuni care condiționează public susținerea lor de cerințe imposibil de îndeplinit rapid.
Un guvern provizoriu nu poate adopta buget, nu poate angaja cheltuieli majore, nu poate negocia cu Comisia Europeană de pe o poziție solidă. Fiecare lună fără un executiv deplin învestiturat înseamnă fonduri europene blocate, proiecte amânate și o administrație care funcționează în regim de supraviețuire. Românii nu simt asta imediat, dar efectele se acumulează.
Totul depinde acum de o singură decizie: nominalizarea lui Grindeanu ca premier, decizie care aparține președintelui Nicușor Dan. Dacă nominalizarea vine, Grindeanu a promis că va face public sprijinul parlamentar pe care se bazează. Abia atunci va fi clar dacă optimismul exprimat vineri reflectă realitatea sau a fost o mișcare de presiune în negocieri. Tonul mai scăzut pe care îl cere Grindeanu ar ajuta — numai că în politică, tonul scade abia după ce s-au semnat hârtiile.