Un cetățean rus în vârstă de 40 de ani a fost reținut pe 8 septembrie 2026 în România, după ce a fotografiat și supravegheat baze militare NATO timp de cinci luni. SRI și DIICOT cer arestarea preventivă pentru 30 de zile. Acțiunea a fost dejucată printr-o operațiune comună cu parteneri externi.
Timp de aproape jumătate de an, bărbatul — stabilit în România — a fotografiat sistematic aeronave, tehnică militară și deplasări de personal la obiective strategice din județele Cluj, Constanța, Călărași, Ilfov și din București. Nu acționa singur. Primea instrucțiuni printr-o aplicație de mesagerie criptată, de la un intermediar pe care anchetatorii nu l-au identificat public. Fotografiile ajungeau la destinație imediat după ce erau făcute. SRI l-a pus sub urmărire din februarie 2026 și a construit, în șase luni, un dosar suficient de solid pentru a trece la reținere.
Cum a ajuns un cetățean rus să lucreze pentru spionajul militar
Potrivit SRI, bărbatul se încadrează într-un tipar pe care serviciul l-a mai văzut — și dejucat — în 2024 și în 2025. Federația Rusă folosește persoane din „categorii vulnerabile” pentru activități de culegere de informații pe teritoriul statelor NATO. Nu ofițeri acoperiți, nu profesioniști ai serviciilor secrete, ci oameni care pot fi convinși sau presați să facă fotografii și să le trimită mai departe.
Modelul reduce riscul pentru Moscova: dacă persoana e prinsă, legătura directă cu statul rus e greu de dovedit în instanță. Intermediarul din aplicația criptată rămâne, de regulă, în afara jurisdicției române. Cel prins e, în ochii celor care l-au trimis, o cheltuială acceptabilă. Datele strânse în această anchetă arată că tiparul e același cu cel identificat în rețelele de sabotaj dejucate în alte state europene, coordonate de entități din Federația Rusă. SRI nu a precizat ce serviciu anume din Rusia a coordonat acțiunea.
Ce au fotografiat și de ce contează pentru România și NATO
Obiectivele vizate nu au fost alese la întâmplare. Bărbatul a documentat centre de comunicații, baze militare utilizate de aliații NATO și sedii ale instituțiilor din sistemul național de apărare. A fotografiat inclusiv aeronave cargo ucrainene Antonov în timpul prezenței lor pe teritoriul României — un detaliu care arată că misiunea nu era pur defensivă, ci urmărea și fluxurile logistice legate de Ucraina.
„Cetățeanul rus era instruit de un intermediar să realizeze materiale foto-video cu obiective de interes strategic militar, inclusiv aeronave cargo ucrainene ANTONOV pe durata prezenței pe teritoriul național”, au precizat ofițerii SRI. Asta înseamnă că România nu era doar o țintă în sine, ci un nod de tranzit și logistică pe care Moscova voia să-l înțeleagă mai bine — sau, eventual, să-l perturbe. Ancheta a arătat că, între februarie și iulie 2026, bărbatul a identificat, supravegheat și colectat informații cu caracter militar, fapte încadrate de procurori drept tentativă la acte de diversiune, cu urmări directe asupra securității naționale. Operațiunea a implicat SRI, DIICOT, structuri din MAI și MApN, alături de parteneri externi ale căror identitate nu a fost dezvăluită.
Reținut pentru 24 de ore, cu dosar penal deschis la Curtea de Apel București
Pe 8 septembrie 2026, procurorii DIICOT au dispus reținerea bărbatului pentru 24 de ore. Urmează sesizarea Curții de Apel București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile — procedura standard în astfel de cazuri, care permite anchetatorilor să continue investigația cu inculpatul la dispoziția instanței. Prezumția de nevinovăție se aplică, iar procesul abia începe. Dar probatoriul descris de DIICOT — fotografii, trasee, comunicații prin aplicații criptate, monitorizare de șase luni — sugerează că dosarul e construit pe mai mult decât o suspiciune.
1
2
3
4Dacă magistrații aprobă arestarea preventivă, bărbatul rămâne în custodie cel puțin 30 de zile, timp în care anchetatorii pot extinde investigația spre intermediarul care îi transmitea instrucțiunile. Există o întrebare care rămâne deschisă și pe care dosarul probabil nu o va lămuri public prea curând: câte persoane din aceleași „categorii vulnerabile” mai lucrează, fără să știe că sunt urmărite, pentru același intermediar? SRI a dejucat acțiunea. A oprit-o. Dar rețeaua din care făcea parte acest bărbat nu dispare odată cu reținerea lui.