România are guvern interimar din 5 mai, de când Executivul condus de Ilie Bolojan a căzut prin moțiune de cenzură. Patru luni fără premier cu drepturi depline. Luni, pe 7 septembrie, Nicușor Dan ar putea pune capăt acestei situații — dar cu condiții clare pe masă.
Potrivit Digi24, președintele intenționează să anunțe luni un nume pentru funcția de premier. Nu e sigur dacă va convoca mai întâi consultări oficiale cu partidele sau va merge direct la propunere. Ambele variante sunt pe masă, iar decizia ar putea veni chiar dimineața.
Patru luni fără guvern cu drepturi depline
Situația în care se află România nu e nici obișnuită, nici confortabilă. Un guvern interimar nu poate angaja cheltuieli noi, nu poate lansa programe, nu poate lua decizii cu impact bugetar major. Practic, mașinăria statului funcționează în regim de avarie.
Primul val de propuneri — inclusiv numele lui Eugen Tomac — a eșuat. UDMR a refuzat explicit propunerea cu Tomac, ceea ce a blocat din nou procesul. PSD, prin Sorin Grindeanu, și-a exprimat disponibilitatea de a guverna, dar președintele pare că nu caută un premier social-democrat. Neoficial, Nicușor Dan a discutat în ultimele zile cu lideri ai fostei coaliții și a primit îndemnul să organizeze consultări formale la Cotroceni. N-a dat un răspuns clar nici în această privință.
Și mai e ceva. Surse citate de Antena 3 spun că președintele ar fi sunat deja câțiva lideri de partid cu o propunere-surpriză: un tehnocrat, un independent pe care nu îl așteaptă nimeni. Dacă informația e corectă, luni s-ar putea dovedi o zi cu adevărat imprevizibilă.
Cele patru condiții ale lui Nicușor Dan
Președintele nu caută orice premier. Profilul pe care îl are în minte e destul de precis, potrivit surselor citate de Digi24. Primul criteriu: independența. Candidatul nu trebuie să fie omul unui partid, ci să vină din afara structurilor politice clasice. Al doilea: capacitatea de a strânge 233 de voturi în Parlament — pragul necesar pentru învestitură. Fără acest calcul rezolvat în prealabil, orice propunere e un exercițiu fără sens.
Al treilea criteriu vizează competența economică: Nicușor Dan vrea un bun economist la Palatul Victoria, într-un moment în care România are deficit bugetar ridicat și negocieri dificile cu Comisia Europeană. Al patrulea criteriu e mai puțin tehnic, dar la fel de important în ochii președintelui: candidatul trebuie să fie perceput bine atât în capitalele europene, cât și la Washington. Detaliul care schimbă tot: un premier agreat de partenerii externi nu e o cerință simbolică — România are nevoie de credibilitate pentru a menține accesul la fondurile europene și pentru a-și păstra poziția în cadrul NATO.
1
2
3
4Ce urmează după anunțul de luni
Dacă Nicușor Dan anunță luni un nume, ceasul constituțional pornește. Candidatul desemnat are la dispoziție zece zile pentru a alcătui programul de guvernare și lista miniștrilor, după care merge în fața Parlamentului pentru votul de învestitură. Cele 233 de voturi necesare vin din Camera Deputaților și Senat reunite — o majoritate care, în configurația actuală a Parlamentului, nu se poate obține fără negocieri serioase cu cel puțin două-trei formațiuni. PSD are cel mai mare grup parlamentar și nu și-a ascuns dorința de a fi la guvernare. Dacă premierul propus e un independent agreat de social-democrați, voturile pot veni. Dacă nu, urmează un nou eșec și un nou termen pierdut.
Să fim direcți: după patru luni de blocaj, orice propunere care nu vine cu un calcul matematic clar al voturilor e condamnată dinainte. Nicușor Dan știe asta. De aceea, criteriul celor 233 de voturi nu e pe listă din întâmplare — e, de fapt, condiția care le guvernează pe toate celelalte. Luni, înainte de prânz, vom ști probabil cu ce nume intră România în următoarea rundă a acestui joc. Și dacă și el va rezista sau va deveni al treilea premier eșuat dintr-un an.
