Liliana Burda, însărcinata cu afacerile României la Moscova, a fost convocată joi, 27 august, la sediul Ministerului de Externe al Rusiei. Moscova a anunțat mișcarea prin agenția TASS. E primul răspuns diplomatic concret al Rusiei după o serie de decizii luate de București în ultima lună.
Totul a pornit de la drone. Armata Română a doborât trei aparate despre care autoritățile au spus că provin din spațiul rusesc, în contextul războiului din Ucraina. Incidentele au declanșat un schimb diplomatic rapid și dur între București și Moscova. La sfârșitul lunii iulie, România a chemat ambasadorul Rusiei la MAE, a declarat un diplomat rus persona non grata și și-a retras propriul reprezentant de la Moscova pentru consultări. Pașii aceștia nu au rămas fără urmări.
Convocarea Lilianei Burda, răspunsul anunțat de Moscova
Aleksei Fadeev, director adjunct în Departamentul de comunicare al MAE rus, avertizase atunci clar că Moscova va reacționa. Convocarea Lilianei Burda e acel răspuns. Ministerul român de Externe a confirmat convocarea și a precizat că nu e surprinsă de ea: „Prezumăm că această convocare vine ca răspuns la măsurile diplomatice adoptate de România ca reacție la valul de incidente cu drone generate de războiul de agresiune dus de Federația Rusă în Ucraina.”
Formularea e deliberat fermă. Folosind expresia „război de agresiune”, MAE nu lasă niciun dubiu despre cum vede Bucureștiul situația și despre faptul că nu intenționează să își tempereze tonul.
Detaliul care schimbă tot
O convocare diplomatică nu e, în sine, un eveniment dramatic. Ambasadorii și însărcinații cu afaceri sunt convocați frecvent, mai ales în perioade tensionate. Ce contează acum e ritmul și direcția în care se mișcă lucrurile. România și Rusia au schimbat, în mai puțin de o lună, o serie de lovituri diplomatice care, fiecare luată separat, par proceduri de rutină. Puse una lângă alta, conturează un canal diplomatic aproape blocat.
Rusia refuzase, după primele măsuri românești, să-și cheme ambasadorul de la București pentru consultări. Mesajul implicit era că Moscova nu vede situația ca pe una care merită escaladat la nivel de ambasador. Convocarea de acum inversează parțial logica: Rusia alege să transmită un mesaj direct, față în față, pe propriul teren. Asta spune ceva despre cum calculează Moscova dozele de presiune. Nu reacționează imediat, nu retaliază simetric, dar nu lasă nici pasul neacoperit.
Ce urmează după scandalul dronelor și convocarea diplomatică
O convocare la ministerul de externe al unui stat înseamnă, în limbajul diplomatic, că acel stat are ceva de transmis oficial și vrea să o facă cu martor și dosar. Faptul că Rusia a ales acest mecanism, și nu o declarație publică, sugerează că vrea să documenteze obiecțiile față de deciziile românești. Expulzarea unui diplomat e, din perspectiva dreptului internațional, un act cu greutate. Rusia pare că înregistrează, nu doar că protestează.
Întâlnirea de pe 27 august va fi urmată, aproape sigur, de declarații oficiale din ambele capitale. MAE român va face o informare după ce Liliana Burda va raporta ce i s-a comunicat. Există un precedent: după expulzarea unui oficial rus, Moscova obișnuiește să răspundă în oglindă, cu propriul diplomat declarat persona non grata în cealaltă țară. Nu s-a întâmplat încă. Poate că urmează. Cert e că relația diplomatică dintre România și Rusia a ajuns într-un punct din care întoarcerea la normalitate e greu de imaginat rapid. Iar fiecare dronă doborâtă pe teritoriu românesc adaugă un nou strat de complicație la o relație oricum tensionată de trei ani de război la graniță.