Joi, 27 august, Nicușor Dan a recunoscut că ipoteza unui atac al Rusiei asupra unui stat NATO se discută de trei-patru luni între liderii occidentali. Nu a confirmat niciun pericol iminent, dar nici nu a liniștit complet. Declarația a venit pe fondul unor amenințări directe lansate de Moscova împotriva statelor care sprijină militar Ucraina.
Contextul în care a apărut întrebarea nu e deloc întâmplător. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a declarat recent că țările care ajută Ucraina „împiedică eforturile pentru o pace sustenabilă” și vor deveni ținte militare. Franța și Regatul Unit au fost numite explicit. Ministerul rus a transmis și că Londra „acționează ca un complice și coautor al crimelor sângeroase”, avertizând că vor urma consecințe. Amenințările Moscovei au urcat rapid pe agenda discuțiilor dintre aliați.
Decizia discutată la nivel înalt
Nicușor Dan a confirmat că subiectul nu e nou. „Există această discuție, să zic, începută în urmă cu 3-4 luni, la nivel de lideri, în diverse formate, dar nici eu, nici serviciile, nici partenerii nu avem mai multe informații decât atât”, a spus președintele român, citat de Antena 3 CNN. A completat imediat: „Într-o logică geopolitică, există această ipoteză de escaladare din partea Rusiei, dar pentru moment nu există informații care să o susțină.”
Formularea merită toată atenția. Nu este o negare categorică și nu este un semnal de alarmă. Este recunoașterea că un scenariu despre care acum trei ani aproape nimeni nu vorbea serios a intrat în agenda formală a șefilor de stat europeni. Asta în sine e o schimbare de ton față de ce se petrecea înainte de 2022. Nicușor Dan a mai spus că NATO rămâne o alianță cu caracter defensiv și că Rusia reprezintă un pericol pentru flancul estic de peste un deceniu — dar prima parte a declarației e ceea ce rămâne în minte după ce citești totul.
Ce a spus Trump și de ce diferă tonul
Pe același 27 august, Donald Trump a abordat același subiect. Președintele american a spus că a discutat direct cu Vladimir Putin și că liderul rus nu va ataca niciun stat NATO. „Am avut discuții constructive cu el. Nu o să atace teritoriul NATO”, a declarat Trump, potrivit USA Today.
Tonul celor doi lideri e practic opus. Dan recunoaște că un scenariu de escaladare există ca ipoteză de lucru, chiar dacă nu e susținut deocamdată de informații concrete. Trump exclude direct posibilitatea, bazându-se pe asigurările primite personal de la Putin. Problema cu asigurările venite de la Kremlin e că au o istorie complicată — Rusia a asigurat în repetate rânduri, inclusiv înainte de invazia din 2022, că nu intenționează acțiuni militare pe teritorii pe care ulterior le-a atacat. Asta nu înseamnă că Trump greșește neapărat, dar înseamnă că asigurarea în sine nu poate fi tratată ca garanție.
Ce urmează pentru România și pentru alianță
Nicușor Dan va continua seria de consultări cu partenerii NATO. România are o miză directă în tot ce se decide în lunile următoare: suntem pe flancul estic al alianței, avem frontieră la Marea Neagră și găzduim infrastructură militară NATO activată tocmai din cauza războiului din Ucraina. Septembrie va aduce noi reuniuni NATO și o evaluare actualizată a situației de pe front.
Declarația de joi nu anunță nimic concret, dar confirmă ceva mai subtil: că liderii europeni lucrează deja cu scenarii pe care, până nu demult, le tratau ca speculații extremiste. Când un președinte de țară membră NATO spune că discuția despre un atac rusesc asupra NATO există „în diverse formate, la nivel de lideri”, nu mai vorbim de speculații. Nimeni la vârful alianței nu mai respinge din principiu niciun scenariu — și asta, în sine, spune mai mult decât orice declarație oficială.
