Din septembrie 2026, modul în care sunt notați elevii din România se schimbă fundamental. Ministerul Educației introduce standarde naționale unice de evaluare pentru ciclul primar, gimnazial și clasa a IX-a. Profesorii care nu le respectă riscă sancțiuni disciplinare.
Până acum, un elev putea lua nota 8 la matematică la o școală din Cluj și aceeași lucrare să fie notată cu 6 la o școală din Vaslui. Nu din rea-voință neapărat, ci pentru că fiecare profesor aplica propriile criterii. Exact asta urmează să se schimbe. Potrivit Legii Învățământului Preuniversitar (Legea 198/2023), din anul școlar 2026-2027, evaluările vor trebui realizate pe baza unor standarde naționale stabilite pentru fiecare disciplină și fiecare nivel de studiu.
Formele de notare rămân cele cunoscute: calificative la ciclul primar, note de la 1 la 10 la gimnaziu și liceu, rapoarte descriptive la clasa pregătitoare și clasa I. Diferența majoră este că aceste rezultate vor trebui ancorate în criterii naționale verificabile, nu în aprecierea subiectivă a fiecărui cadru didactic. Ministerul Educației numește asta „o schimbare de paradigmă”, cu accent pe competențe și pe rezultate comparabile între școli.
Ce riscă profesorii care nu aplică noile standarde
Respectarea standardelor naționale va fi verificată prin inspecțiile școlare, iar nerespectarea lor va fi tratată ca abatere disciplinară. Practic, un profesor care acordă note fără să țină cont de metodologiile oficiale poate fi sancționat. Totuși, reprezentanții din educație recomandă o perioadă de acomodare fără sancțiuni imediate, tocmai pentru a evita rezistența din sistem.
Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, a confirmat că profesorii vor beneficia de workshopuri și programe de pregătire gratuite, însă a subliniat un detaliu important: „din informațiile pe care le avem, aceștia nu vor fi plătiți suplimentar de către Minister.” Implementarea va fi coordonată de inspectoratele școlare, care capătă astfel un rol activ de control, nu doar administrativ.
Modelul polonez, reperul ales de experți
Profesorul Dragoș Iliescu, unul dintre experții consultați în proiect, a explicat că nu suntem în teritoriu neexplorat: „Sunt țări cu profilul nostru care au trecut prin acest proces de standardizare și care se descurcă foarte bine. Modelul de la care ne putem inspira cel mai bine este cel polonez. Eu întotdeauna am argumentat că Polonia este cea mai bună țară cu care ne putem compara.”
Polonia e un reper ales cu cap. A intrat în standardizarea evaluării treptat, cu formare solidă a cadrelor didactice înainte de implementare, nu concomitent cu ea. Dacă România repetă greșeala clasică, adică lansează regula înainte să fie gata oamenii care trebuie să o aplice, efectul va fi exact invers celui dorit.
Notele elevilor ar putea influența admiterea la liceu
Detaliul care schimbă tot: rezultatele obținute sub noile standarde vor fi incluse în portofoliul educațional al fiecărui elev și ar putea conta la admiterea la liceu. Nu e doar o reformă a notării zilnice, e o schimbare care afectează traseul școlar al copilului pe termen lung. Ministerul declară trei obiective clare: reducerea diferențelor dintre școli, alinierea la testările internaționale și creșterea calității evaluării.
Până în septembrie 2026 mai sunt câteva luni. Inspectoratele școlare urmează să primească instrucțiuni concrete privind calendarul de formare și modul în care vor fi organizate inspecțiile de verificare. Ce se întâmplă în intervalul iulie-august, când cadrele didactice sunt în vacanță și workshopurile nu se pot organiza, rămâne o întrebare la care Ministerul nu a răspuns public încă. Un sistem în care nota reflectă același lucru indiferent de școală sau de profesor e un sistem mai drept. Dar dreptatea pe hârtie și dreptatea în clasă sunt două lucruri diferite.
