„Insist foarte ferm să nu existe nicio scădere a veniturilor.” Kelemen Hunor, liderul UDMR, a trasat miercuri o linie roșie clară: partidul său nu votează noua lege a salarizării dacă aceasta reduce salariile bugetarilor, indiferent de compensațiile promise ulterior.
Declarația a fost făcută la Cluj-Napoca, într-un interviu acordat publicației maghiare Kronika. Contextul e unul cu miză financiară reală: România trebuie să adopte legea înainte de un termen PNRR, altfel pierde 770 de milioane de euro din fondurile europene. Proiectul era planificat inițial pentru finalul anului 2023, dar a fost amânat de mai multe ori, din motive politice și tehnice.
Salariile din educație și sănătate, reduse prin noua grilă
Ultima formă a proiectului, aflată acum în dezbatere, ar reduce salariile din educație, sănătate și administrație publică. Mecanismul propus de guvern e simplu pe hârtie: statul acoperă diferența printr-o indemnizație temporară, până când grila nouă intră pe deplin în vigoare. Hunor spune că e o soluție cosmetică, nu una reală.
Exemplul pe care l-a dat e concret și greu de contrazis. Un profesor cu 25 de ani de vechime nu poate fi informat că munca lui valorează mai puțin în noua grilă, iar diferența urmează să-i fie restituită printr-un adaos salarial fără garanții clare. Nu se știe pentru câți ani se acordă acea compensație și, mai grav, nu e clar dacă suma intră în calculul pensiei. Sunt două neclarități fundamentale care pot transforma o promisiune bugetară într-o pierdere reală pe termen lung pentru zeci de mii de angajați.
Condiția UDMR: fără tăieri mascate și fără taxe noi
Poziția lui Hunor nu se limitează la problema salariilor. El a cerut ca legea să precizeze explicit sursa de finanțare pentru costurile suplimentare generate de noua grilă. UDMR nu acceptă acoperirea prin majorări de taxe și nici prin redirecționarea fondurilor destinate investițiilor publice. Banii trebuie să existe deja în buget sau să provină din eficientizarea cheltuielilor curente.
România are un deficit bugetar ridicat, care la revenirea UDMR la guvernare în 2024 era estimat la 7,8%, dar datele reale au arătat ulterior că ajunsese la 9,8-10%. Hunor a recunoscut public că și UDMR a greșit în fosta coaliție: nu a opus rezistență creșterii TVA și a crezut asigurările Ministerului Finanțelor că taxele locale vor crește cu cel mult 60-70%, deși în unele localități creșterea a depășit 300%. Că vine această recunoaștere acum, în mijlocul negocierilor pe legea salarizării, nu e întâmplător — Hunor încearcă să se poziționeze ca voce echilibrată, nu ca bloc de veto.
Miza reală: 770 de milioane de euro și un calendar strâns
Detaliul care schimbă tot: dacă legea nu trece în forma acceptabilă pentru coaliție până la termenul impus prin PNRR, România pierde automat 770 de milioane de euro. Nu există prelungire automată, nu există negociere bilaterală simplă cu Comisia Europeană pentru o astfel de tranșă. Banii se duc. Hunor a mai spus că România nu se află în pragul falimentului, dar a enumerat riscuri concrete: mediul internațional imprevizibil, dependența energetică și de importuri, deficitul structural ridicat. A cerut și restructurarea sau vânzarea companiilor de stat care acumulează pierderi de ani de zile.
Negocierile în coaliție urmează să continue în zilele imediat următoare. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR ar urma să se întâlnească la finalul acestei săptămâni pentru a debloca impasul. Termenul PNRR nu așteaptă runda de consultări. Întrebarea nu e dacă legea salarizării va fi adoptată, ci ce formă va avea — și cine va plăti, în cele din urmă, pentru echilibrul politic din sală.
