Kócza István, primarul comunei Buduslău din județul Bihor, a fost prins în flagrant de procurorii Parchetului European în timp ce încasa mită de 150.000 de lei. Edilul UDMR, aflat la al treilea mandat, ceruse 5% dintr-un contract finanțat din fonduri europene. Scandalul a izbucnit pe 20 mai 2026, iar reacțiile au venit în cascadă.
Primarul a ales să reacționeze public printr-un mesaj pe Facebook, înainte ca ziua să se termine. A recunoscut că procedurile penale au fost inițiate împotriva lui, dar a adăugat imediat că presa a publicat „informații trunchiate și jumătăți de adevăr”. Un limbaj calculat, care încearcă să mute atenția de la faptă spre modul în care a fost prezentată. Merită reținut: nu a negat că a luat banii.
Acesta e detaliul care schimbă tot.
Kócza István și-a asumat, în aceleași rânduri, „responsabilitatea pentru acțiunile mele” — o formulă juridică prudentă, care nu spune nici prea mult, nici prea puțin. Le-a cerut scuze celor care au votat pentru el și a anunțat că renunță la toate funcțiile din cadrul UDMR, pentru „a se asigura că nicio umbră nu este aruncată asupra comunității”. A promis că va prezenta „realitatea și adevărul său în instanță”.
Cum a funcționat schema de mită cu fonduri europene
Potrivit anchetatorilor de la Parchetul European, primarul a condiționat derularea unui contract obținut pe fonduri europene de plata unui comision de 5% din valoarea totală a acestuia. Suma pretinsă și parțial încasată — 150.000 de lei — reprezintă o parte din acel procentaj. Flagrantul a fost organizat de procurorii EPPO, instituția europeană condusă de Laura Codruța Kövesi, care anchetează fraude ce afectează bugetul Uniunii Europene.
EPPO are competență tocmai în astfel de cazuri: când banii publici europeni sunt deturnați sau condiționați prin acte de corupție la nivel local. Faptul că un primar de comună a intrat în vizorul acestei structuri spune ceva despre cum circulă fondurile europene în România reală, departe de capitală — și despre câți aleși locali tratează proiectele europene ca pe o sursă personală de venit. Kócza István era la al treilea mandat consecutiv, adică aproape 12 ani de administrație locală, cu o cunoaștere intimă a mecanismelor prin care trec banii publici.
Kelemen Hunor i-a cerut demisia din UDMR
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a reacționat rapid. El i-a cerut lui Kócza István să demisioneze din toate funcțiile din partid și să fie suspendat din calitatea de membru pe durata anchetei. „Pentru Uniunea Democrată Maghiară din România este inacceptabil ca orice ales să abuzeze de încrederea publică sau să fie implicat într-un caz de corupție”, a transmis Hunor.
Primarul a anunțat ulterior că va face exact ce i s-a cerut. Dacă ordinea e inversată — mai întâi presiunea din vârf, apoi anunțul public al edilului — asta înseamnă că demisia din funcțiile de partid nu a fost o decizie spontană, ci una negociată sau impusă. O nuanță care contează atunci când evaluezi sinceritatea mesajului de pe Facebook. Calitatea de primar rămâne, deocamdată, nesuspendată — suspendarea unui ales local urmează o procedură separată, care implică instanța și prefectura, nu o cerere de partid.
Ce urmează: dosar EPPO, risc penal și un mandat în aer
Dosarul va fi instrumentat în continuare de Parchetul European. Kócza István riscă să fie trimis în judecată pentru luare de mită, infracțiune pentru care Codul Penal român prevede pedepse între trei și zece ani de închisoare. Între timp, comuna Buduslău rămâne cu un primar inculpat în funcție — cel puțin până când o instanță sau prefectura va decide altfel.
Cazul merită urmărit nu pentru că e spectaculos, ci pentru că e banal. Exact această banalitate e îngrijorătoare: un primar la al treilea mandat, fonduri europene, un procent cerut cu voce tare. Nu e un sistem sofisticat. E o practică veche, care funcționează până când cineva decide să organizeze un flagrant.
