Termenul este 30 septembrie, iar miza e concretă: românii care locuiesc în străinătate și primesc pensie din țară riscă să rămână fără bani chiar din luna octombrie dacă nu trimit un singur document la Casa de Pensii. Documentul se numește certificat de viață și, spre deosebire de ce s-ar crede, nimeni nu îți amintește că trebuie depus.
Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii impune această obligație de două ori pe an. Prima fereastră e între 1 ianuarie și 31 martie, a doua între 1 iulie și 30 septembrie. Cine ratează ambele termene nu primește o atenționare, o scrisoare sau un telefon de la stat. Plata se suspendă automat, fără avertisment. Logica din spate e simplă: statul român nu are cum verifica dacă un pensionar care trăiește în Germania sau Spania este în viață. Certificatul de viață e soluția practică pentru această problemă, iar responsabilitatea trimiterii lui cade integral pe umerii pensionarului.
Cine trebuie să trimită certificatul de viață și cine nu
Regula îi vizează pe românii din străinătate care primesc pensia în cont bancar, fie în România, fie în alt stat, și nu au un reprezentant legal desemnat printr-o procură. Dacă există un astfel de reprezentant, el are obligația să anunțe Casa de Pensii în caz de deces sau schimbare de adresă a pensionarului.
Concret, dacă locuiești în Franța, în Italia sau în oricare altă țară și pensia îți vine direct în cont, tu ești cel care trebuie să acționeze până pe 30 septembrie. Statul nu vine după tine. Formularul este bilingv, disponibil în variantele română-engleză, română-germană și alte combinații, și poate fi descărcat direct de pe site-ul Casei de Pensii. Nu e un document complicat, dar trebuie completat și semnat în fața unei autorități locale, nu trimis cu o semnătură de mână pusă acasă.
Unde se semnează certificatul de viață în străinătate
Aici intervine partea importantă: pensionarul trebuie să se prezinte fizic în fața unui funcționar sau instituții care atestă că persoana e în viață. Documentul poate fi semnat la primăria din orașul în care locuiește, la o casă de pensii locală, la ambasada sau consulatul României din țara respectivă, la un notar sau avocat local ori chiar la medicul de familie. În unele cazuri, asociațiile românești din diaspora sau organizațiile partenere pot face această verificare.
Condiția esențială e că funcționarul care semnează trebuie să confirme prezența fizică a pensionarului. O copie sau o simplă declarație pe propria răspundere nu sunt suficiente. Odată completat și semnat, documentul se trimite la casa județeană de pensii care gestionează dosarul. Termenul nu se prelungește și nu se negociază.
Ce se întâmplă dacă certificatul de viață nu ajunge până pe 30 septembrie
Plata se suspendă din octombrie. Asta înseamnă că pensionarul rămâne fără venit pentru cel puțin o lună, poate mai mult, până când documentul ajunge și este procesat. Reluarea plăților nu e imediată. Și mai e ceva: pensia suspendată nu se pierde definitiv, dar recuperarea banilor din lunile ratate presupune o procedură separată și timp. Pentru cineva care trăiește din această pensie, o lună fără bani poate fi o problemă serioasă.
Sfatul practic e să nu aștepți ultimele zile din septembrie. Consultele sunt aglomerate la ambasade și consulate, iar poșta internațională are propriile întârzieri. Trimis în prima jumătate a lunii, certificatul de viață ajunge sigur la timp. Dacă ai părinți sau bunici în diaspora care primesc pensie din România, un telefon acum poate evita o toamnă complicată.
