„Inventează tot felul de cuvinte: unii, guvern tranzitoriu, alții guvern de armistițiu, alții guvern de nu știu ce. Pur și simplu batjocoresc Constituția.” Traian Băsescu, joi seară, la B1 TV. Fostul președinte a respins cu totul retorica despre formule de guvernare inexistente constituțional și a arătat direct spre PSD și PNL ca vinovați ai blocajului.
România se află de luni bune într-un impas politic fără ieșire clară. Niciun partid nu a reușit să strângă o majoritate funcțională, iar negocierile s-au transformat într-un exercițiu public de evitare a răspunderii. În acest vid, liderii politici au început să folosească denumiri pentru formule de guvernare care nu se regăsesc nicăieri în textul Constituției.
Constituția, ignorată în dezbatere
„Ce este ăla guvern tranzitoriu? Nu mi-e cunoscută din Constituție noțiunea de guvern tranzitoriu”, a spus Băsescu, cu o simplitate care taie scurt orice argument. Și are dreptate în privința textului legii fundamentale: Constituția României cunoaște doar guvernul în funcție, guvernul demis și guvernul care asigură interimatul. Orice altă etichetă e mai degrabă o figură de stil politică decât o realitate juridică.
Problema nu e doar una de vocabular. Când liderii politici introduc concepte constituționale inexistente în dezbaterea publică, creează confuzie deliberată. Cetățenii nu mai știu cu ce guvern au de-a face, ce puteri are el și cine răspunde pentru ce decizie. Tocmai în asta constă pericolul. Băsescu a legat această retorică de anularea alegerilor din toamna anului trecut, susținând că de atunci clasa politică a renunțat la orice scrupul față de regulile jocului democratic. „De fapt, nu le mai pasă de când au anulat alegerile cu sprijinul președintelui Iohannis”, a adăugat el.
PSD și PNL, principalii vinovați ai blocajului
Fostul președinte nu a lăsat nicio ambiguitate în privința responsabilității politice. Din perspectiva sa, PSD și PNL sunt cele două partide care au adus România în situația actuală — și tot ele sunt cele care blochează orice soluție, ascunzând în spatele unor „linii roșii” refuzul real de a ceda teren.
Concret, Băsescu a amintit că ambele partide au avansat câte o propunere de premier: PSD l-a nominalizat pe Sorin Grindeanu, PNL l-a propus pe Siegfried Mureșan. Președintele în funcție, spune el, ar fi avut suficient temei să desemneze unul dintre ei. Nu a făcut-o. „Greu de estimat când va fi un guvern, pentru că fiecare are așa-numitele linii roșii pe care nu le-a ridicat”, a explicat Băsescu. Fostul președinte nu crede că un guvern nou va apărea în viitorul apropiat. Aritmetica parlamentară nu s-a schimbat, iar partidele nu par dispuse să sacrifice nimic din agenda proprie pentru o soluție comună.
Costul real al blocajului și ce urmează
Blocajul politic are un cost concret, nu doar instituțional. Fără un guvern cu depline puteri, România funcționează cu un executiv care nu poate adopta ordonanțe de urgență pe teme economice sensibile, nu poate negocia liber angajamente majore cu instituțiile europene și nu poate demara reforme structurale asumate prin acordurile cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană. Fiecare săptămână de blocaj înseamnă presiune suplimentară asupra deficitului bugetar și risc de dobânzi mai mari la împrumuturile statului.
Termenul pentru o decizie nu e fixat prin niciun calendar intern. Presiunea va veni din exterior: de la Bruxelles, de la piețele financiare sau de la un calendar bugetar care nu așteaptă pe nimeni. Diagnosticul lui Băsescu e simplu — clasa politică românească a decis că propria supraviețuire electorală contează mai mult decât funcționarea statului. Întrebarea care rămâne deschisă e dacă există vreun partid dispus să rupă acest calcul înainte ca prețul să devină prea mare de plătit.
