Pe 6 august 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv că Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 20 de inculpați vor fi judecați pentru infracțiuni împotriva ordinii constituționale. Rechizitoriul e legal, dosarul intră în faza de fond. Acum începe, efectiv, procesul.
Nu e o formalitate. Camera preliminară la Înalta Curte înseamnă că judecătorii au trecut cu lupă prin tot actul de inculpare: excepții de nelegalitate, cereri de anulare a rechizitoriului, solicitări de trimitere înapoi la Parchet. Apărarea lui Georgescu și a lui Potra a invocat, rând pe rând, toate aceste instrumente. Decizia de joi le respinge pe toate, definitiv. Hotărârea a venit după mai multe amânări cauzate de schimbarea completului de judecată și reluarea procedurilor din camera preliminară — un detaliu tehnic, dar important: fiecare repornire a termenelor a dat apărării mai mult timp și a lungit așteptarea.
Ce îi acuză procurorii pe Georgescu și Potra
Călin Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicarea de informații false în formă continuată. Nu e acuzat că a condus direct un grup înarmat, ci că a știut, a contribuit și a diseminat informații menite să agite. Horațiu Potra răspunde pentru mai mult: tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive. Fiul și nepotul lui Potra sunt și ei inculpați, pentru tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Concret, procurorii susțin că, după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, Georgescu și Potra s-au întâlnit în secret la un complex de echitație din Ciolpani. Acolo ar fi pus la punct un plan prin care persoane cu pregătire militară urmau să deturneze protestele din București și să provoace violențe. În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, la filtrele organizate de polițiști, în mașinile grupului coordonat de Potra — 21 de persoane — au fost găsite arme albe, pistoale, spray-uri cu piper și materiale pirotehnice. Acuzațiile sunt grave prin definiție: tentativa de răsturnare a ordinii constituționale se pedepsește cu închisoare de la cinci la 15 ani, iar complicitatea atrage și ea o pedeapsă semnificativă.
Ce înseamnă această decizie, dincolo de dosar
Există o diferență clară între a fi trimis în judecată și a fi condamnat. Decizia ÎCCJ de joi nu spune că Georgescu sau Potra sunt vinovați — spune că există suficiente temeiuri legale pentru ca un tribunal să judece fondul. E pasul obligatoriu, nu concluzia.
Și mai e ceva care contează pentru imaginea de ansamblu: acesta nu e singurul dosar în care Georgescu are calitatea de inculpat. Separat, fostul candidat la președinție este trimis în judecată într-o cauză în care este acuzat de propagandă legionară și de promovarea publică a unor persoane condamnate pentru genocid și crime de război. Cele două dosare merg în paralel, în faze procesuale diferite. La un dosar cu 22 de inculpați și acuzații de această natură, procesul pe fond poate dura ani, nu luni.
Ce urmează și de ce contează pentru toți
Instanța va stabili primele termene de judecată pe fond în săptămânile care urmează. Atunci vor începe audierile propriu-zise, administrarea probelor și, eventual, confruntările dintre inculpați și martori.
Dincolo de soarta juridică a lui Georgescu sau Potra, dosarul ăsta e un test pentru instituțiile române: dacă un proces de o asemenea amploare poate funcționa corect, transparent și într-un termen rezonabil. Asta nu ține de apărare sau de acuzare — ține de cât de serios funcționează statul când e pus cu adevărat la încercare.
