În noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, românii dau ceasurile înapoi cu o oră. La ora 04:00, acele vor sări la 03:00. Ziua de duminică va avea 25 de ore — dar efectele reale asupra organismului sunt departe de a fi atât de simple.
Față de 2025, schimbarea vine puțin mai devreme în calendar. România revine astfel la ora standard UTC+2, după șapte luni în care a funcționat pe ora de vară. Echinocțiul de toamnă din 23 septembrie marchează astronomic începutul sezonului, iar trecerea la ora de iarnă urmează la o lună distanță, conform convenției europene în vigoare.
Statele Uniunii Europene schimbă ora în ultimul weekend din martie și în ultimul weekend din octombrie — un mecanism moștenit din Primul Război Mondial, când Germania l-a introdus în 1916 pentru a reduce consumul de energie. România a preluat modelul și l-a menținut până azi. Parlamentul European a votat în 2019 pentru renunțarea la această practică. Decizia a rămas pe hârtie: statele membre nu au ajuns la un acord privind alegerea unui singur fus orar permanent și, fără consens, mecanismul continuă să funcționeze exact ca înainte.
Cum îți afectează corpul trecerea la ora de iarnă
Organismul uman funcționează după un ceas intern — ritmul circadian — care reglează somnul, digestia, temperatura corporală și starea de spirit în funcție de lumina naturală. O oră în plus sau în minus pare puțin, dar creierul nu face această tranziție instantaneu. Unele persoane se adaptează în câteva zile; altele, mai ales copiii mici și vârstnicii, pot resimți oboseală persistentă, dificultăți de concentrare sau modificări ale apetitului timp de una până la două săptămâni.
Detaliul care schimbă tot: efectele negative apar mai frecvent la trecerea la ora de vară, când pierzi o oră de somn, nu la cea de iarnă, când câștigi una. Totuși, întunericul care se instalează brusc la ora 17:00 are propriul cost psihologic, pe care statisticile europene de accidentare rutieră îl confirmă an de an. Zilele mai scurte accentuează senzația de epuizare și pot influența starea de spirit — mai ales la persoanele predispuse la depresie sezonieră.
Cum te pregătești ca să eviți săptămâna proastă după schimbare
Adaptarea treptată funcționează. Cu patru-cinci zile înainte de 25 octombrie, poți decala ora de culcare și de trezire cu câte 15-20 de minute pe zi — suficient cât ritmul intern să nu resimtă brusc schimbarea. După trecerea la ora de iarnă, cel mai important lucru este consistența: același program de somn în fiecare zi, inclusiv în weekend. Somnul prelungit sâmbăta și duminica — tentant tocmai pentru că ai o oră în plus — perturbă mai mult decât ajută.
Expunerea la lumina naturală dimineața accelerează adaptarea. Mișcarea fizică regulată, reducerea ecranelor seara și evitarea cofeinei după prânz completează tabloul. Nu e știință de rachetă, dar puțini oameni fac cu adevărat aceste lucruri.
Ora de iarnă 2026 și decizia europeană blocată de șase ani
Discuția despre eliminarea schimbării orei trenează în birourile europene de peste șase ani. Votul din 2019 al Parlamentului European a fost clar, dar a lăsat decizia finală la latitudinea guvernelor naționale. Și aici s-a blocat totul: unele state voiau să rămână permanent pe ora de vară, altele pe cea de iarnă, iar o schimbare necoordinată ar fi creat haos în transporturi, piețe financiare și comunicații la nivelul întregului continent.
Până când statele membre ajung la un acord — dacă ajung —, românii vor continua să schimbe ceasurile de două ori pe an. Următoarea dată, în primăvara lui 2027, când vor pierde din nou o oră de somn. Rețineți data: noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, la ora 04:00. Ora de iarnă se instalează și, cu ea, amurgul de la jumătatea după-amiezii — pe care niciunul dintre noi nu l-am comandat, dar cu toții îl vom simți.
