Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât definitiv, joi, 6 august 2026, că dosarul în care Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt acuzați de infracțiuni împotriva ordinii constituționale poate intra în faza de judecată pe fond. Rechizitoriul a fost validat, procesul pornește oficial. Ce urmează acum pentru cei 22 de inculpați?
Camera preliminară la ICCJ nu este o formalitate — și asta e ceva ce publicul larg tinde să subestimeze. Procedura verifică dacă actele de urmărire penală sunt legale, dacă rechizitoriul e complet și corect întocmit și dacă probele au fost strânse cu respectarea drepturilor inculpaților. Apărarea lui Georgescu și Potra a invocat mai multe excepții, cerând anularea rechizitoriului sau retrimiterea dosarului la Parchet. Judecătorii le-au respins pe toate. Asta înseamnă că, din perspectiva ICCJ, ancheta a respectat procedura și procesul poate continua. Hotărârea a venit după mai multe amânări cauzate de schimbarea completului de judecată și de reluarea procedurilor — fiecare astfel de schimbare impunând reluarea de la zero a analizei din camera preliminară.
Întâlnirea secretă de la Ciolpani și grupul paramilitar
Miezul acuzațiilor din dosar este o întâlnire despre care procurorii spun că a avut loc la un complex de echitație din Ciolpani, după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Acolo, susțin anchetatorii, Călin Georgescu și Horațiu Potra ar fi pus la punct un plan prin care persoane cu pregătire militară urmau să infiltreze protestele și să provoace acțiuni violente.
Horațiu Potra este acuzat că a coordonat un grup de 21 de persoane. În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, la filtrele organizate de polițiști pe drumurile spre București, în mașinile grupului au fost găsite arme albe, pistoale, spray-uri cu piper, materiale pirotehnice și alte obiecte. Nu era o deplasare obișnuită. Fiul și nepotul lui Potra sunt și ei inculpați pentru tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, iar Călin Georgescu răspunde pentru complicitate la această tentativă, alături de acuzația de comunicare de informații false în formă continuată.
Ce înseamnă validarea rechizitoriului de către ICCJ
Validarea rechizitoriului de către ICCJ e un semnal pe care nu trebuie să-l citim superficial. Înalta Curte nu a spus că inculpații sunt vinovați — asta va decide instanța de judecată, după dezbateri, probe și apărare. Ce a spus ICCJ e că ancheta a ținut de proceduri și că probele strânse de procurori sunt suficiente pentru a justifica un proces real. Apărarea va trebui să-și construiască strategia exclusiv pe fond, fără nicio portiță procedurală rămasă deschisă din această etapă.
Și mai e ceva. Georgescu are și un al doilea dosar, separat, în care este trimis în judecată pentru propagandă legionară și promovarea publică a unor persoane condamnate pentru genocid și crime de război. Cele două cauze vor merge în paralel, ceea ce înseamnă că fostul candidat la prezidențiale va fi judecat simultan în două procese cu naturi juridice foarte diferite, dar cu aceeași greutate simbolică pentru societatea românească.
Ce urmează concret pentru cei 22 de inculpați
Procesul propriu-zis urmează să fie fixat pe rol. Nu există încă un termen stabilit public pentru primul termen de judecată pe fond — asta poate dura săptămâni sau luni, în funcție de volumul de activitate al completului și de eventualele incidente procedurale care pot apărea în continuare. Cei 22 de inculpați intră în fața judecătorilor cu un rechizitoriu validat definitiv, fără excepții formale nerezolvate. Acesta e detaliul care schimbă tot în economia procesului care urmează.
Momentul de față marchează, tehnic vorbind, sfârșitul fazei pregătitoare și începutul judecății reale. România va urmări un proces care pune față în față acuzații despre o tentativă de destabilizare constituțională cu dreptul la apărare al unor oameni care neagă faptele. Verdictul va conta dincolo de sală — și va spune ceva despre cum funcționează statul român atunci când e pus cu adevărat la încercare.
