Un proiect de lege aflat în vot final la Camera Deputaților propune scutirea de impozit pe venit pentru părinții cu minimum doi copii minori. Condiția: venit brut anual de cel mult 150.000 de lei. Dacă trece, efectul apare direct pe fluturașul de salariu.
România pierde populație de aproape trei decenii. Natalitatea scade, familiile tinere se strâng din umeri când aud de rate, chirie și cheltuieli școlare, iar statul a oscilat ani la rând între declarații și măsuri concrete. Proiectul de față încearcă ceva diferit: să lase mai mulți bani în buzunarul familiilor cu copii, nu să le ofere o alocație în plus.
Cine intră în această categorie și cum funcționează concret
Măsura vizează salariații cu venituri din muncă — nu liber-profesioniști, nu pensionari, nu venituri din chirii sau dividende. Pragul de 150.000 de lei brut pe an înseamnă aproximativ 12.500 de lei brut pe lună, ceea ce acoperă o parte importantă a clasei de mijloc, fără să atingă veniturile mari. Mecanismul e relativ simplu: părintele depune la angajator o declarație pe proprie răspundere, însoțită de documentele care dovedesc că are în întreținere cel puțin doi copii minori.
Angajatorul nu mai reține impozitul de 10% calculat pe baza de impozitare, iar diferența rămâne în salariu. Nu e nevoie de cereri la ANAF, nu e o restituire ulterioară — banii rămân la sursă. Cei doi părinți nu împart avantajul: dacă amândoi se încadrează în condiții, fiecare beneficiază separat de scutire.
Cât înseamnă asta în bani reali și ce spune calculul concret
Aici intervine partea importantă. La un salariu brut de aproximativ 8.500 de lei — aproape de salariul mediu — baza de calcul pentru impozit, după reținerea contribuțiilor sociale, ajunge la circa 5.525 de lei. Impozitul de 10% aplicat acestei baze înseamnă 552 de lei reținuți lunar. Dacă proiectul devine lege, cei 552 de lei nu mai dispar din salariu. Într-un an, suma depășește 6.600 de lei.
Când ambii părinți sunt salariați și amândoi se încadrează, familia adună peste 13.000 de lei în plus pe an. Nu e o sumă care schimbă radical o viață, dar e una care poate face diferența între un buget domestic care respiră și unul care scârțâie în fiecare lună. Țările din regiune care au aplicat politici fiscale similare — Ungaria e cel mai citat exemplu — au combinat scutirile de impozit cu alte stimulente. România pornește mai greu și mai târziu, dar direcția nu e inventată.
Gaura de 8 miliarde și întrebarea la care proiectul nu răspunde complet
Estimările privind impactul bugetar arată un minus de aproximativ 8 miliarde de lei pe an. Inițiatorii susțin că o parte din această sumă s-ar întoarce prin consum — TVA colectat în plus, activitate comercială mai vie. Argumentul are logică, dar nu are certitudine. Bugetul României intră în 2026 cu un deficit deja problematic, iar o scutire de 8 miliarde fără o sursă clară de compensare ridică o întrebare legitimă: de unde se acoperă? Proiectul nu răspunde la asta, iar tăcerea asta nu e un detaliu minor.
Camera Deputaților are ultimul cuvânt. Dacă proiectul trece în forma actuală, aplicarea ar urma să fie imediată pentru salariile din luna următoare promulgării. Detaliul care rămâne: o familie cu doi salariați și doi copii poate câștiga 13.000 de lei pe an fără ca statul să cheltuiască mai mult — ci doar să colecteze mai puțin. Diferența asta arată cum privim creșterea copiilor: ca pe o cheltuială strict privată sau ca pe ceva care merită susținut cu instrumente concrete.
