„Experiența profesională rămâne un element important în stabilirea salariilor din sectorul bugetar”, se arată în proiectul noii Legi a salarizării, aflat în dezbatere. Documentul reorganizează complet grila de calcul a salariilor bugetarilor și introduce șase trepte de vechime cu creșteri automate, fără examene sau avize din partea conducerii.
Formula nouă are o logică clară: salariul de bază rezultă din înmulțirea unui coeficient specific funcției cu o valoare de referință stabilită prin lege. Peste această bază, singura variabilă care contează este vechimea acumulată. Asta e, de fapt, schimbarea cu cel mai mare impact practic — avansarea pe gradații devine automată, fără dependență de decizia vreunui șef. Pe hârtie, sună bine. Rămâne să vedem dacă implementarea va respecta această promisiune a simplității.
Cele șase gradații și ce înseamnă în bani
Sistemul propus împarte vechimea în șase trepte. Gradația 0 acoperă primii trei ani de activitate — salariul de bază fără niciun adaos pentru vechime. De la trei la cinci ani, gradația 1 aduce o majorare de 7,5%. Gradația 2, pentru intervalul de la cinci la zece ani, adaugă încă 5%. Gradațiile 3 și 4 — de la zece la 15 ani, respectiv de la 15 la 20 — aduc câte 5%, respectiv 2,5%. Ultima treaptă, gradația 5, se aplică după 20 de ani și mai adaugă 2,5%.
Procentele nu se calculează toate față de salariul inițial, ci succesiv — fiecare creștere se aplică asupra salariului deja majorat. Efectul cumulat: un angajat cu peste 20 de ani vechime ajunge să câștige cu aproximativ 24,5% mai mult decât la debutul carierei. Concret, pentru un salariu de bază de 8.200 de lei brut, grila arată astfel: între trei și cinci ani, salariul urcă la 8.815 lei; între cinci și zece ani, la 9.256 lei; între zece și 15 ani, la 9.719 lei; între 15 și 20 de ani, la 9.962 lei; după 20 de ani, la 10.211 lei. Nu sume spectaculoase, dar diferențele sunt reale și, important, previzibile — un angajat știe dinainte exact când și cu cât crește salariul.
Reguli diferite pentru funcții de conducere și categorii speciale
Personalul din funcțiile de conducere nu beneficiază de aceste gradații suplimentare. Proiectul explică de ce: salariul de bază al unui post de conducere include deja gradația maximă, prin coeficientul asociat funcției respective. Majorările pentru vechime sunt absorbite în nivelul de pornire — o soluție care evită suprapunerea de sporuri, dar care ridică o întrebare legitimă: managerii de mijloc cu vechime mare nu câștigă mai mult decât cei nou-numiți pe același post?
Militarii, polițiștii și polițiștii de penitenciare urmează un sistem distinct — șapte gradații de vechime, fiecare la un interval de trei ani, cu o majorare de 3% la fiecare treaptă. Mai mulți pași, cu creșteri mai mici, pe un orizont de timp mai lung. În educație și sănătate, vechimea în specialitate rămâne integrată în coeficienții grilelor specifice, fără modificări de principiu față de logica actuală.
Ce urmează și de ce contează momentul pentru Legea salarizării 2026
Proiectul se află încă în faza de elaborare, fără un termen parlamentar anunțat oficial pentru adoptare. Dacă legea intră în vigoare în 2026, aplicarea efectivă a noilor grile ar urma să înceapă cel mai devreme la 1 ianuarie 2027, conform calendarului uzual al legislației bugetare din România.
Miza nu e mică. Automatizarea avansărilor sună bine pentru angajat, dar înseamnă că statul se angajează la creșteri salariale fără pârghii discreționare de control. Tocmai de aceea merită urmărit cu atenție ce se va întâmpla în dezbaterea parlamentară: dacă mecanismul automat va supraviețui sau va fi tocit cu amendamente până devine irelevant.
