Administrația Trump ia în calcul un atac militar în Mali, stat din vestul Africii, pentru a distruge gruparea jihadistă JNIM, afiliată al-Qaeda. Dacă decizia va fi luată, Mali devine a opta țară în care Trump ordonă lovituri militare de la începutul celui de-al doilea mandat. Un amănunt care schimbă tot: mercenarii ruși din Africa Corps operează deja în Mali, alături de armata juntei locale.
Washington Post a citat mai mulți oficiali americani care confirmă că discuțiile sunt în desfășurare, iar Sebastian Gorka, directorul senior pentru combaterea terorismului din Consiliul Național de Securitate, este printre susținătorii unei intervenții. Gorka a refuzat orice comentariu public.
Gruparea JNIM, al cărei nume complet este Jama’at Nusrat al-Islam wal-Muslimin, nu mai e de mult un actor regional minor. S-a transformat în cel mai bine înarmat grup jihadist din vestul Africii și în unul dintre cele mai redutabile din lume. Anul trecut a organizat o blocadă a combustibilului care a paralizat mare parte din Mali. În această primăvară a lansat atacuri coordonate la nivel național: ministrul apărării malian a fost ucis într-un atentat sinucigaș, iar un oraș strategic din nord a fost cucerit de la armata juntei și de la mercenarii ruși. Nu puțin lucru.
De ce este JNIM o problemă pentru Statele Unite
Mali are aproape 25 de milioane de locuitori și nu are ieșire la mare. E înconjurat de state aflate în aceeași situație: Burkina Faso și Niger. Cele trei țări formează Alianța Statelor Sahel, un bloc construit după lovituri de stat militare care au înlăturat guverne alese democratic și au rupt legăturile cu Occidentul, îndreptându-se spre Moscova. Rusia a trimis mai întâi Grupul Wagner, înlocuit ulterior cu Africa Corps, o structură mai direct legată de ministerul apărării rus.
Sahelul a devenit, în câțiva ani, centrul mondial al terorismului islamist. JNIM controlează rețele extinse în Mali și atacă tot mai des statele de coastă din vestul Africii. Rivalul său, IS Sahel, filiala Statului Islamic în regiune, și-a consolidat pozițiile la granița Mali cu Nigerul. Acolo, în octombrie 2025, militanții IS Sahel l-au răpit pe misionarul american Kevin Rideout, pilot creștin, din locuința sa din Niamey. Ar fi ținut ostatic în Mali.
Rusia, acuzată direct de Casa Albă
Un oficial american a declarat că terorismul din Sahel „este o problemă multinațională” și că Statele Unite îndeamnă partenerii regionali și aliații NATO „să sprijine Alianța Statelor Sahel în războiul lor împotriva JNIM și ISIS”. Același oficial a dat vina nu pe guvernele juntelor, ci pe Moscova: „Rusia s-a dovedit a fi un partener de securitate ineficient pentru Mali. Sperăm că alte națiuni africane vor lua notă de performanța slabă a Rusiei în combaterea terorismului.”
E o poziție interesantă, mai ales că Africa Corps operează efectiv pe teren în Mali tocmai pentru a combate aceleași grupări pe care acum americanii vor să le lovească. Un atac american în Mali ar însemna, practic, că SUA acționează pe un teritoriu unde Rusia are deja trupe. Nu e un detaliu tehnic, e o miză geopolitică serioasă.
Ce urmează și de ce ar trebui să urmărim îndeaproape
Casa Albă nu a confirmat că Trump a luat o decizie finală. Un oficial a spus doar că Statele Unite au încurajat guvernele africane „să achiziționeze echipamente și servicii americane pentru a sprijini eforturile de război împotriva teroriștilor”. Poate fi o formulare diplomatică de acoperire, poate e un semnal real că se preferă o soluție prin proxy.
Decizia, dacă va veni, va fi monitorizată atent la București. România e membră NATO, iar orice escaladare americană într-o nouă zonă de conflict ridică întrebări despre resurse, priorități și atenția Alianței față de flanul estic. Trump a promis că pune capăt conflictelor globale. Până acum, numărul lor a crescut, nu a scăzut. Mali ar putea fi al optulea exemplu că promisiunile din campanie și realitatea de la putere sunt lucruri diferite.
