Rosiile cu „mot” sunt vedeta pietelor romanesti in fiecare primavara. Un inginer de la Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Legumicultura din Buzau spune ca multe dintre aceste rosii, atunci cand sunt comercializate in afara sezonului, „au fost tratate cu stimulenti de fecundare, de polenizare si de maturare a fructelor… Aparitia acestui mucron (mot) pronuntat este cauzata de stimulenti chimici”
Pretul rosiilor a variat week-end-ul trecut intre 12 si 20 lei in marile piete agro-alimentare bucurestene. Dar ce calitate au aceste rosii timpurii?
Cei mai multi dintre vanzatori le prezinta drept rosii din soiul bulgaresc Prekos, un soi care prezinta, intr-adevar, un mot proeminent. Dar inginerul Costel Vanatoru de la Statiunea de Cercetare Buzau, prezentat de AgroIntel drept un expert recunoscut in cultura de rosii, atentioneaza asupra faptului ca multe dintre rosiile de pe piata sunt tratate chimic pentru coacerea accelerata.
„Prekos este singurul hibrid care se vinde in Romania si are usor aceasta caracteristica de mucron, dar nu pronuntata, ce este dat de o gena care transmite aceasta caracteristica. Sunt putine creatii comerciale care au genetic aceasta caracteristica. In rest, aceasta caracteristica este declansata de simulentii pentru fecundare, pentru polenizare. Acest soi sub masca caruia se ascund comerciantii, manifesta foarte putin vizibil acest asa numit mot, care este prezent la foarte putine fructe ce apartin soiului Prekos. Nu vorbim de un soi uniform care sa aiba o caracteristica expresiva si uniforma cu acest mucron”, a declarat Costel Vanatoru .
„Vedem pe taraba aceste asa-zise rosii Prekos, dar care au un mucron foarte pronuntat si toate fructele de pe taraba par ca scoase la tipar. Sunt semne ca aceste tomate au fost tratate cu stimulenti de fecundare, de polenizare si de maturare a fructelor. Sunt mai multe tipuri de stimulenti, de regula cei pentru polenizare care favorizeaza o formare mai rapida a fructelor si stimulentii pentru maturare, care permit o coacere mai rapida. Aparitia acestui mucron pronuntat este cauzata de stimulenti chimici”, a mai spus Costel Vanatoru.
Inginerul arata si cum poate fi verificata de catre clienti o rosie: „Mai sunt cateva indicii care ne pot spune daca acele tomate au fost fortate artificial sa creasca si sa se coaca. Aici intra faptul ca un mucron foarte pronuntat ar putea sa dea de gandit ca s-a umblat chimic la el. Apoi, daca taiem fructul in sectiune si vedem ca fructul nu are seminte, iar in lojele seminale gasim un tesut gelatinos de culoare verde si urme de seminte neevoluate este dovada ca avem un hibrid si ca acolo este posibil sa se fi intervenit chimic cu stimulenti, pentru ca fructul nu a avut timp sa-si formeze samanta si a fost grabit sa se matureze. Atunci cand sectionam fructul si gasim in pulpa exterioara a rosiei un cerc lemnos, albicios este semnul unei maturari fortate care a dus la crearea unui tesut celulozic in pulpa lui. Cepul, de la baza ramane lemnos si verde, puternic pronuntat in fruct asta fiind un alt indiciu al faptului ca tomata a fost fortata sa se coaca”.
Cercetătorii în legumicultură avertizează că folosirea în exces a erbicidelor sau a substanţelor de coacere forţată poate cauza cancer. În aceste condiţii, o roşie, de exemplu, se transformă în otravă. Sfatul specialiştilor este să ne ferim să cumpărăm de pe piaţă tomate cu ţugui, deoarece acestea ar putea fi crescute artificial cu pesticide.
Pieţele sunt invadate de un sortiment de roşiile ţuguiate, care a iscat scandaluri între clienţi şi producători. Unii fermieri susţin că acel moţ ar fi o caracteristică a unui soi bulgăresc, timpuriu, dar specialiştii avertizează că ţuguiul poate indica forţarea coacerii cu diverse chimicale.
Chiar dacă perioada naturală de coacere a tomatelor româneşti este luna iunie, spun specialiştii Staţiunii de Cercetare pentru Legumicultură Buzău, la tarabe apar ”roşii româneşti” încă din mai, chiar aprilie.
Specialiştii în horticultură au motive întemeiate să creadă că cele mai multe roşii cu această trăsătură provin din solariile sau grădinile unor legumicultori care recurg pentru grăbirea coacerii la substanţe controversate, precum Ethrel sau 2,4D, interzise cândva tocmai pentru că erau folosite excesiv.
”Putem vorbi de stimulatori aprobaţi, pe care pot să-i utilizeze cultivatorii, dar şi interzişi, care sunt mult mai concentraţi. Aceştia provoacă formarea acelui mucron foarte dezvoltat. Se folosea în trecut şi încă se mai foloseşte, din păcate, 2,4D, un erbicid care a fost folosit mult timp ca stimulent pentru polenizare, chiar pentru maturare forţată a fructelor”, spune Costel Vânătoru.
Producția timpurie nu înseamnă automat chimicale
Tu ai punctat un aspect important: agricultorii români au evoluat și reușesc să obțină recolte tot mai devreme, chiar și în condiții mai dificile. Asta se datorează:
- cultivării în solarii moderne,
- folosirii soiurilor și hibrizilor adaptați,
- controlului atent al microclimatului,
- folosirii unor tehnologii agricole performante.
Este greșit să generalizăm și să suspectăm întreaga producție timpurie că ar fi „otrăvită”. Mulți fermieri români respectă bunele practici agricole și folosesc stimulenți permisi, în doze controlate, aprobate de autorități – ceea ce nu înseamnă automat pericol pentru sănătate.
Dar trebuie să fim și vigilenți
Pe de altă parte, nu putem ignora că o parte dintre producători, în goana după profit rapid, pot apela la substanțe interzise sau excesive, cum ar fi 2,4D sau Ethrel. Asta duce la obținerea unor roșii cu aspect perfect, dar cu calitate nutritivă scăzută și chiar riscuri pentru sănătate.
De aceea, specialiștii recomandă:
- să verificăm aspectul interior al roșiei – dacă are semințe formate, culoare naturală, textură suculentă,
- să discutăm direct cu producătorii în piețe – cei corecți sunt deschiși să explice cum își cresc legumele,
- să susținem agricultura locală, dar cu ochii deschiși și cu întrebări justificate.
Concluzie: Roșiile românești pot fi sigure și gustoase, dar trebuie să rămânem informați
Este evident că roșia românească s-a transformat. De la cultura tradițională din grădină, s-a trecut la agricultura semi-profesională și intensivă, în care timpul de coacere și aspectul sunt esențiale. Iar asta poate însemna folosirea unor tehnologii moderne, dar nu neapărat periculoase.
Da, roșiile românești pot păstra un standard sigur, chiar dacă apar mai devreme în piețe. Dar trebuie să fim conștienți că aparențele pot fi înșelătoare și că informația este cea mai bună armă a consumatorului.
