Salariul unui nepalez care strânge gunoiul pe plaja din Mamaia a stârnit dezbateri. Cât câștigă, ce beneficii primește și de ce România atrage tot mai mulți muncitori asiatici
În fiecare sezon estival, stațiunile de pe litoral se confruntă cu aceeași problemă: lipsa personalului. Hotelurile, restaurantele, firmele de curățenie și operatorii de plaje caută mii de angajați, însă tot mai puțini români sunt dispuși să accepte astfel de locuri de muncă. În acest context, angajatorii apelează din ce în ce mai des la muncitori din Nepal, Bangladesh, Sri Lanka, India sau Pakistan.
Un videoclip devenit viral pe rețelele sociale a readus subiectul în atenția publicului. Un muncitor nepalez care lucrează la curățenie pe o plajă din Mamaia a povestit deschis cât câștigă și cum reușește să economisească bani pentru familia rămasă acasă.
Salariu de 2.400 de lei, plus cazare și masă
Potrivit declarațiilor făcute în videoclip, muncitorul primește un salariu lunar de aproximativ 2.400 de lei. În plus, angajatorul îi asigură gratuit cazarea și mesele, ceea ce înseamnă că mare parte din venit poate fi economisită.
Pe lângă salariu, acesta spune că mai obține zilnic între 50 și 60 de lei din returnarea ambalajelor cu garanție colectate de pe plajă. Într-o lună, dacă această activitate este constantă, venitul suplimentar poate depăși 1.500 de lei.
Astfel, câștigul total poate ajunge în unele luni la aproape 4.000 de lei, fără ca muncitorul să suporte cheltuieli importante pentru chirie sau hrană.
Un alt nepalez spune că încasează 4.000 de lei pe lună
Nu este singurul caz care a atras atenția.
La începutul anului, un alt muncitor nepalez a devenit cunoscut după ce a declarat că primește un salariu de aproximativ 4.000 de lei. Acesta a precizat că lucrează opt ore pe zi și beneficiază de două zile libere pe săptămână.
1
2
3
4Și în cazul său, cazarea și mesele sunt plătite de angajator.
Bărbatul a explicat că reușește să trimită lunar familiei din Nepal între 3.000 și 3.500 de lei, păstrând pentru cheltuielile personale doar o sumă redusă.
De ce aleg muncitorii asiatici România
Pentru mulți români, un salariu de 2.500 sau 4.000 de lei nu pare unul foarte ridicat. În schimb, pentru persoane venite din Nepal sau Bangladesh situația este diferită.
În multe regiuni din Asia de Sud, salariile lunare sunt de câteva ori mai mici decât cele oferite în România, iar costurile de transport, cazare și hrană sunt suportate de angajatori.
Acest lucru le permite să economisească o parte importantă din venit și să trimită bani familiilor rămase în țara de origine.
În ultimii ani, România a devenit una dintre principalele destinații din Europa Centrală și de Est pentru forța de muncă asiatică, în special în domenii precum:
- turism și HoReCa;
- construcții;
- curățenie și salubrizare;
- agricultură;
- industrie alimentară;
- logistică și depozite.
Ce spune legea despre angajarea muncitorilor din afara Uniunii Europene
Pentru a angaja cetățeni din state din afara Uniunii Europene, firmele trebuie să obțină avize de angajare și să respecte legislația privind imigrația și dreptul muncii.
În general, angajatorii suportă costurile recrutării, transportului internațional, cazării și, în multe cazuri, ale hranei. Contractele sunt încheiate conform legislației române, iar salariile nu pot fi sub nivelul salariului minim brut stabilit prin lege.
Inspectoratul General pentru Imigrări eliberează anual mii de avize de angajare, iar contingentul de lucrători străini aprobat de Guvern a crescut constant în ultimii ani, pe fondul deficitului de personal din economie.
Reacțiile românilor au fost împărțite
Videoclipul a generat sute de comentarii.
Unii utilizatori au apreciat faptul că muncitorul muncește și încearcă să economisească fiecare leu.
Alții au susținut că românii evită astfel de locuri de muncă sau preferă să plece în străinătate pentru salarii mai mari.
Au existat însă și persoane care au atras atenția că experiențele diferă de la un angajator la altul și că nu toți muncitorii străini sunt mulțumiți de condițiile oferite. Unii aleg să plece ulterior către state din vestul Europei, unde speră la venituri mai mari.
Deficitul de personal rămâne o problemă
Potrivit organizațiilor patronale din turism și construcții, deficitul de forță de muncă continuă să fie una dintre cele mai mari provocări pentru companiile din România.
În sezonul estival, pe litoral sunt necesari mii de angajați suplimentari pentru hoteluri, restaurante și servicii de întreținere. În lipsa candidaților români, angajatorii se bazează tot mai mult pe lucrători veniți din Asia.
Fenomenul este vizibil nu doar în stațiunile de la Marea Neagră, ci și în marile orașe, unde muncitorii din Nepal, Bangladesh sau Sri Lanka lucrează în restaurante, firme de curierat, depozite, șantiere și servicii de curățenie.
Salariile diferă în funcție de domeniu, experiență și angajator, însă pachetele care includ cazare și masă rămân unul dintre principalele motive pentru care România continuă să atragă forță de muncă din afara Uniunii Europene.