O societate din comuna Radovan, județul Dolj, a fost amendată cu 35.000 de lei de inspectorii Administrației Bazinale de Apă Jiu, după ce a folosit apă subterană pentru irigarea culturilor fără autorizație de gospodărire a apelor. Informația apare în relatările publice despre control, care arată că sancțiunea a fost dată pentru lipsa actului de reglementare cerut de lege.
Cazul readuce în discuție o problemă veche din agricultură, mai ales în zonele lovite de secetă. Mulți fermieri sau operatori economici sapă puțuri ori folosesc foraje existente, plecând de la ideea că apa aflată sub terenul lor poate fi folosită fără alte formalități. În realitate, legea română tratează apele subterane ca resursă publică, iar folosirea lor în scop economic nu se face după bunul plac al proprietarului, ci în baza unor acte emise de Apele Române.
Ce s-a întâmplat la Radovan
Din informațiile publice disponibile rezultă că amenda de 35.000 de lei a fost aplicată unei societăți din Radovan pentru că nu deținea autorizație de gospodărire a apelor, deși folosea apa extrasă dintr-un foraj de mare adâncime la irigarea culturilor. Relatările publice indică explicit cuantumul sancțiunii, localitatea și motivul controlului. Până la această oră, în sursele publice ușor accesibile nu apare numele firmei sancționate. Asta este partea confirmată; restul, inclusiv suprafața irigată sau debitul captat, nu apare clar în documentele publice consultate.
De ce contează autorizația
Legea apelor spune limpede că dreptul de folosință a apelor de suprafață sau subterane se stabilește prin autorizația de gospodărire a apelor. Cu alte cuvinte, nu este suficient să ai terenul, pompa și forajul. Pentru a folosi legal resursa de apă în activitate agricolă, trebuie să ai actul emis de autoritatea competentă.
Administrația Națională Apele Române explică, în propriile materiale, diferența dintre cele două etape. Avizul de gospodărire a apelor se obține înainte de execuția lucrărilor, în faza de proiectare. Autorizația de gospodărire a apelor se obține pentru funcționarea sau exploatarea lucrărilor, după ce acestea au fost realizate. Instituția arată și că aceste acte au rol tehnico-juridic și stau la baza administrării cantitative și calitative a resurselor de apă.
Altfel spus, statul nu verifică doar existența unei țevi băgate în pământ. Verifică sursa, stratul acvifer, cantitatea de apă extrasă, impactul asupra resursei și condițiile în care acea apă este folosită.
Ce spune legea despre irigațiile din ape subterane
Regula importantă, ignorată des în teren, este că utilizarea apelor subterane pentru irigații nu este permisă oriunde și oricum. După modificările aduse Legii apelor prin Legea nr. 122/2020, irigațiile din ape subterane sunt permise numai în zonele unde nu există ape de suprafață și numai din primul strat acvifer cu potențial hidrogeologic, pe baza unor studii hidrogeologice întocmite sau expertizate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.
Asta înseamnă că un foraj de mare adâncime ridică din start o întrebare serioasă de legalitate pentru utilizarea la irigații, tocmai pentru că legea leagă expres această folosință de primul strat acvifer și de existența studiilor de specialitate. Fără aceste elemente și fără actele de reglementare, operatorul intră pe terenul sancțiunilor.
Ce documente trebuie depuse
Potrivit informațiilor publicate de Apele Române, pentru obținerea autorizației de gospodărire a apelor este necesară o cerere și documentația tehnică de fundamentare, întocmită de instituții publice sau private atestate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Pentru aviz, lista este mai largă și include, între altele, cerere, certificat de urbanism și documentația tehnică de fundamentare.
Pe scurt, nu merge cu o declarație pe proprie răspundere și nici cu ideea că „am săpat la mine în curte”. În zona asta, hârtiile nu sunt moft birocratic; sunt condiția legală fără de care folosința apei devine contravenție.
Unde intră sancțiunea de 35.000 de lei
Legea apelor enumeră la articolul 87 mai multe contravenții legate de folosirea resurselor de apă fără respectarea autorizației de gospodărire a apelor, precum și nerespectarea obligației de a solicita autorizația la termenele stabilite. Așadar, baza legală pentru amendă există clar în lege.
În cazul de la Radovan, cuantumul de 35.000 de lei indică o sancțiune aplicată la nivelul maxim comunicat public în acel control. Fără procesul-verbal de constatare nu se poate spune, cu precizie juridică, exact pe ce punct din articol a fost încadrată fapta. Ce este sigur este motivul comunicat public: lipsa autorizației de gospodărire a apelor pentru utilizarea apei la irigarea culturilor.
De ce astfel de controale se înmulțesc
Presiunea pe resursa de apă a crescut. Seceta, extinderea irigațiilor locale și numărul mare de captări neînregistrate au făcut ca autoritățile să verifice mai atent atât apa de suprafață, cât și apa subterană. În același timp, Apele Române insistă că tocmai prin sistemul de avize și autorizații poate controla cine captează, cât captează și în ce condiții o face.
În fond, discuția nu este doar despre o amendă într-o comună din Dolj. Este despre felul în care se folosește o resursă limitată. Apa subterană nu se vede, dar tocmai de aceea abuzul se observă târziu. Când apar multe foraje făcute fără studii și fără reglementare, efectele nu se opresc la gardul celui care udă culturile. Pot apărea scăderi de nivel, afectarea altor captări și dezechilibre care se repară greu.
Ce ar trebui să știe fermierii
Pentru orice folosire economică a apei subterane, mai ales la irigații, primul pas nu este pornirea pompei, ci verificarea regimului legal. Legea cere autorizație de gospodărire a apelor; iar pentru irigații din subteran, regula este și mai strictă: zona trebuie să fie una fără apă de suprafață disponibilă, iar captarea trebuie legată de primul strat acvifer și susținută de studii hidrogeologice.
Cazul de la Radovan arată simplu ce se întâmplă când acest pas este sărit: control, proces-verbal și o amendă de 35.000 de lei.
